Noutaţi

Datele privind activitatea băncilor comerciale din Republica Moldova la data de 31 Iulie, a.2025Dr. Sándor Csány: Fiind a patra ca mărime, OTP Bank din Moldova va crește atât organic, cât și prin posibile fuziuni și achizitiiȘi pare să fie un loc, dar se pare că nuScott HOCKLANDER: Pentru mine, perseverența cetățenilor moldoveni nu este doar o lecție învățată, ci și un mare exempluSorin MASLO: „Anul 2022 a fost unul de cotitură pentru Combinatul „Cricova”, cifra de afaceri a crescut cu aproape 25%” Ratele depozitelor – la maximum. Conjunctura pieței sau De ce băncile au nevoie de depozitele persoanelor fiziceValeriu LAZĂR:”Dacă statul astăzi nu va susține businessul, mâine nu va avea de la cine colecta impozite”Aeroportul din Chișinău, oglindă a statalitățiiMăsurile monetare contra inflației nemonetareBăncile, ca punct de sprijin pentru economie: au majorat profitul și se pregătesc de provocările din semestrul II din 2022Ministerul Finanțelor și investitorii de pe piața valorilor mobiliare de stat, la culmile volumului de plasarePiața bancară: emoții și cerere sportită. Nu există panicăEste oare pregătită Moldova pentru consecințele economice al războiului din țara vecinăNe așteaptă hiperinflație? Totul depinde de diagnoza corectă și tratamentul prescrisCe se întâmplă pe piața valorilor mobiliare de stat și ce atribuție la aceasta are Banca NaționalăSectorul vinicol, în prag de revoluție: Legea de profil falimentează întreprinderile?Capcană pentru piața produselor petroliereLászló DIÓSI: Foreign investments come to Moldova due to banking system stabilityCând nu sunt bani de la FMI, emitem VMS! Nikolay BORISSOV: ”Cumpărarea Moldindconbank-ului reprezintă cea mai bună achiziție de pe piața moldovenească, deși e și cea mai riscantă” Jocuri în ping-pong petrolierAnul bancar 2020 – pandemic, profitabilStraniul an 2020: smerenie, revoltă, acceptarea noii realități”Jocurile foamete” ale pieței valutareCum să îmblânzim lichiditățileVeaceslav IONIȚĂ: Guvernul a omorât businessul, dar a cochetat cu populațiaOamenii și businessul: Selecția naturală și nenaturalăAlexandru BURDEINÎI: Să fii etic în afaceri devine vitalIndicatorii macroeconomice de baza in MoldovaZilnic: Cursul de schimb valutar la toate bancile comerciale din MoldovaZilnic: Pretul PECO

Proiectul Neptun Deep, de exploatare a gazelor din Marea Neagră: Unitatea mobilă de foraj offshore semi-submersibilă a ajuns la Constanţa

Proiectul Neptun Deep, de exploatare a gazelor din Marea Neagră: Unitatea mobilă de foraj offshore semi-submersibilă a ajuns la Constanţa

După sosirea în România, Transocean Barents, platforma de foraj marin va trece prin lucrări de pregătire precum ridicarea turlei şi instalarea echipamentelor pentru forajul sondelor de producţie din proiectul Neptun Deep. Primele foraje în Marea Neagră sunt planificate pentru 2025, iar primele livrări de gaze pentru 2027.
„Sosirea platformei marchează un moment crucial în efortul nostru de a dezvolta primul proiect de gaze în zona de apă de mare adâncime din România, împreună cu partenerul nostru Romgaz. Neptun Deep este un proiect strategic pentru România şi UE. Va contribui la independenţa energetică a ţării şi la creşterea economică. Ne concentrăm să ducem la bun sfârşit proiectul în condiţii de siguranţă şi eficienţă, pe măsură ce avansăm spre primele livrări de gaze”, a declarat Christina Verchere, CEO OMV Petrom, într-un comunicat al companiei citat de Agerpres.
Transocean Barents a ajuns la Constanţa după o călătorie de 18 zile: a plecat din Cartagena, Spania, la sfârşitul lunii octombrie şi a trecut pe sub podurile din strâmtoarea Bosfor, ceea ce a necesitat coborârea turlei, o premieră mondială pentru Transocean şi acest tip de platformă, se precizează în documentul citat.
Înainte de plecarea ei din Cartagena, Transocean Barents a trecut prin modificări structurale majore pentru a permite operaţiunea de rabatare a turlei, care cântăreşte în jur de 220 de tone. În total, a fost nevoie de aproximativ 750.000 de ore de muncă şi 8 luni pentru a pregăti Transocean Barents pentru călătoria în Marea Neagră.
„Platforma a trecut printr-un proces complex de pregătire. În esenţă, turla care cântăreşte în jur de 220 de tone a fost rabatată pe punte pentru a permite trecerea pe sub podurile din strâmtoarea Bosfor. Echipajul va efectua acum operaţiunea inversă şi va pregăti echipamentul pentru foraj, astfel încât, în 2025, să putem începe operaţiunile în siguranţă”, a explicat Cristian Hubati, membru al Directoratului OMV Petrom, responsabil cu activitatea de Explorare şi Producţie.
Proiectul Neptun Deep este dezvoltat de OMV Petrom şi Romgaz (prin filiala sa Romgaz Black Sea Limited), fiecare companie având o cotă de participare de 50% la proiect. Investiţiile necesare fazei de dezvoltare însumează, cumulat, până la 4 miliarde de euro. Producţia totală este estimată la aproximativ 100 de miliarde de metri cubi de gaze naturale. Primele livrări de gaze sunt aşteptate în 2027.
În urma deciziei de investiţie din iunie 2023, au fost semnate acorduri de execuţie cu mari companii internaţionale: instalaţia de foraj Transocean Barrents a fost contractată pe o perioadă minimă de un an şi jumătate, serviciile integrate de foraj urmând a fi furnizate de Halliburton România.
Infrastructura necesară pentru dezvoltarea zăcămintelor comerciale Domino şi Pelican Sud include 10 sonde, 3 sisteme submarine de producţie şi reţeaua de conducte colectoare asociate, o platformă offshore, conducta principală de gaze către Tuzla şi staţia de măsurare a gazelor. Platforma îşi generează propria energie, funcţionând la cele mai înalte standarde de siguranţă şi protecţie a mediului.
OMV Petrom este cel mai mare producător integrat de energie din Europa de Sud-Est, cu o producţie anuală de ţiţei şi gaze la nivel de grup de aproximativ 41 milioane bep în 2023. Grupul are o capacitate de rafinare de 4,5 milioane tone anual şi operează o centrală electrică pe gaze naturale de înaltă eficienţă de 860 MW. Pe piaţa distribuţiei de produse petroliere cu amănuntul, Grupul este prezent în România şi în ţările învecinate prin intermediul a aproximativ 780 benzinării, sub două branduri – OMV şi Petrom.
OMV Petrom este o companie în care, la sfârşitul anului 2023, acţionarii români deţin peste 43% din acţiuni (din care statul român, prin Ministerul Energiei, deţine 20,7%, iar 22,5% sunt deţinute de fondurile de pensii din România, la care se adaugă aproape 500.000 de investitori individuali şi alte entităţi româneşti). OMV Aktiengesellschaft, una dintre cele mai mari companii industriale listate din Austria, deţine 51,2% din acţiunile OMV Petrom, iar restul de 5,6% sunt deţinute de alţi investitori străini. Din totalul acţiunilor OMV Petrom, 28,1% se tranzacţionează liber la Bursa de Valori Bucureşti.
S.N.G.N. Romgaz S.A. este cel mai mare producător şi principal furnizor de gaze naturale din România. Compania este admisă la tranzacţionare pe piaţa Bursei de Valori din Bucureşti (BVB). Acţionar principal este statul român cu o participaţie de 70%. În 2013, Romgaz şi-a extins domeniul de activitate prin asimilarea centralei termoelectrice de la Iernut, devenind astfel producător şi furnizor de energie electrică.
La data de 1 august 2022, Romgaz a devenit acţionarul unic al Romgaz Black Sea Limited (înfiinţat ExxonMobil Exploration and Production Romania Limited), ca urmare a finalizării tranzacţiei de achiziţie şi transferul tuturor acţiunilor emise de (reprezentând 100% din capitalul social al) ExxonMobil Exploration and Production Romania Limited, care deţine 50% din drepturile dobândite şi din obligaţiile asumate prin Acordul Petrolier pentru zona de apa adâncă a perimetrului offshore XIX Neptun din Marea Neagră.

Hotnews.ro

Noutați dupa tema