Justiția UE a anulat ajutorul de stat al Ungariei pentru noua centrală nucleară Paks 2, finanțată și construită de Rusia
Curtea de Justiție a Uniunii Europene (CJUE) a anulat, în urma unui recurs intentat de Austria, o hotărâre anterioară a Tribunalului comunitar, care statuase că decizia Comisiei Europene din 2017, de aprobare a ajutorului acordat de Ungaria pentru dezvoltarea a două noi reactoare nucleare pe amplasamentul centralei nucleare Paks, este în acord cu legislația UE.
Curtea de Justiție a Uniunii Europene (CJUE) a anulat, în urma unui recurs intentat de Austria, o hotărâre anterioară a Tribunalului comunitar, care statuase că decizia Comisiei Europene din 2017, de aprobare a ajutorului acordat de Ungaria pentru dezvoltarea a două noi reactoare nucleare pe amplasamentul centralei nucleare Paks, este în acord cu legislația UE. ″Comisia ar fi trebuit să verifice dacă atribuirea directă a contractului de construire a două noi reactoare unei întreprinderi ruse este conformă cu normele Uniunii privind achizițiile publice″, a transmis instanța europeană.
Potrivit Curții, întrucât construirea celor două reactoare făcea parte din obiectul ajutorului de stat, iar atribuirea directă a contractului de construire unei întreprinderi ruse era indisolubil legată de acest obiect, Comisia ar fi trebuit să verifice dacă această atribuire directă, fără o procedură de cerere de ofertă publică, este conformă cu normele Uniunii privind achizițiile publice. Printr-o decizie din 6 martie 2017, Comisia Europeană a aprobat ajutorul pentru investiții pe care Ungaria intenționa să îl acorde întreprinderii de stat MVM Paks II, pentru dezvoltarea a două noi reactoare nucleare pe amplasamentul centralei nucleare Paks. Aceste noi reactoare trebuiau să înlocuiască, în mod progresiv, cele patru reactoare existente. MVM Paks II trebuia să devină, cu titlu gratuit, proprietara și societatea de exploatare a celor două noi reactoare.
Construcția acestora trebuia să fie finanțată integral de către statul maghiar. Contractul de lucrări a fost încredințat, prin intermediul unei atribuiri directe, companiei ruse Nizhny Novgorod Engineering, în conformitate cu un acord între Rusia și Ungaria privind cooperarea în materie de utilizare pașnică a energiei nucleare. Prin același acord, Rusia s-a angajat să îi acorde Ungariei un împrumut de stat pentru a finanța cea mai mare parte a dezvoltării celor două noi reactoare.
Austria a contestat decizia de aprobare a Comisiei în fața Tribunalului, iar printr-o hotărâre din 30 noiembrie 2022, acesta a respins acțiunea. Prin urmare, Austria a formulat în fața Curții de Justiție un recurs împotriva hotărârii Tribunalului. Acum, CJUE a anulat atât hotărârea Tribunalului, cât și decizia de aprobare a Comisiei. ″Curtea consideră în special că, în mod contrar celor statuate de Tribunal, Comisia nu se putea limita la a verifica dacă ajutorul în cauză este conform cu reglementarea Uniunii în materie de ajutoare de stat, ci ar fi trebuit de asemenea să verifice dacă atribuirea directă a contractului de construire a celor două noi reactoare nucleare este conformă cu reglementarea Uniunii în materie de achiziții publice. Astfel, construirea celor două reactoare făcea parte integrantă din măsura de ajutor notificată de Ungaria și viza punerea la dispoziție cu titlu gratuit a acestora în favoarea societății MVM Paks II. În plus, atribuirea directă a contractului de construire era indispensabilă realizării obiectului acestui ajutor și constituie, așadar, o modalitate indisociabilă de acesta.
Curtea subliniază că organizarea unei proceduri de cerere de ofertă în vederea atribuirii unui contract privind construirea unei infrastructuri poate avea incidență în special asupra costului investiției necesare pentru această construcție și asupra proprietăților acestei infrastructuri. Prin urmare, o astfel de procedură poate avea influență asupra întinderii avantajului eventual acordat unei întreprinderi sau unui grup de întreprinderi pe această cale. În plus, deși Comisia a considerat în decizia de aprobare că, în orice caz, atribuirea directă a contractului de construire era conformă cu normele privind atribuirea contractelor de achiziție publică, această decizie nu este suficient motivată. Într-adevăr, simpla referire la o procedură de constatare a neîndeplinirii obligațiilor pe care Comisia o inițiase împotriva Ungariei în anul 2015, în raport cu atribuirea directă a contractului de construire, și pe care o încheiase considerând că această atribuire era conformă cu normele privind achizițiile publice, nu este suficientă, deoarece nu permite înțelegerea motivelor specifice care au condus la această concluzie″, a arătat CJUE. Curtea precizează că poate fi sesizată cu un recurs, limitat la chestiuni de drept, împotriva unei hotărâri sau ordonanțe a Tribunalului. În principiu, recursul nu are efect suspensiv. Dacă este admisibil și întemeiat, Curtea anulează decizia Tribunalului. Atunci când cauza se află în stare de judecată, Curtea poate să soluționeze ea însăși în mod definitiv litigiul. În caz contrar, ea trimite cauza spre rejudecare Tribunalului, care este legat de decizia pe care Curtea a pronunțat-o în recurs.
profit.ro
