Noutaţi

Datele privind activitatea băncilor comerciale din Republica Moldova la data de 30 Noiembrie, a.2025Banca Națională crește cota de capital propriu a băncilor în activitatea lor operațională„Finanțează” Banca Națională bugetul de stat în detrimentul economiei? Și ce legătură au FMI și băncile comerciale cu asta?Măsuri inflaționiste în condițiile unei inflații ridicate sau așteptarea politicii Stop-and-Go a Băncii Naționale a MoldoveiDr. Sándor Csány: Fiind a patra ca mărime, OTP Bank din Moldova va crește atât organic, cât și prin posibile fuziuni și achizitiiȘi pare să fie un loc, dar se pare că nuScott HOCKLANDER: Pentru mine, perseverența cetățenilor moldoveni nu este doar o lecție învățată, ci și un mare exempluSorin MASLO: „Anul 2022 a fost unul de cotitură pentru Combinatul „Cricova”, cifra de afaceri a crescut cu aproape 25%” Ratele depozitelor – la maximum. Conjunctura pieței sau De ce băncile au nevoie de depozitele persoanelor fiziceValeriu LAZĂR:”Dacă statul astăzi nu va susține businessul, mâine nu va avea de la cine colecta impozite”Aeroportul din Chișinău, oglindă a statalitățiiMăsurile monetare contra inflației nemonetareBăncile, ca punct de sprijin pentru economie: au majorat profitul și se pregătesc de provocările din semestrul II din 2022Ministerul Finanțelor și investitorii de pe piața valorilor mobiliare de stat, la culmile volumului de plasarePiața bancară: emoții și cerere sportită. Nu există panicăEste oare pregătită Moldova pentru consecințele economice al războiului din țara vecinăNe așteaptă hiperinflație? Totul depinde de diagnoza corectă și tratamentul prescrisCe se întâmplă pe piața valorilor mobiliare de stat și ce atribuție la aceasta are Banca NaționalăSectorul vinicol, în prag de revoluție: Legea de profil falimentează întreprinderile?Capcană pentru piața produselor petroliereLászló DIÓSI: Foreign investments come to Moldova due to banking system stabilityCând nu sunt bani de la FMI, emitem VMS! Nikolay BORISSOV: ”Cumpărarea Moldindconbank-ului reprezintă cea mai bună achiziție de pe piața moldovenească, deși e și cea mai riscantă” Jocuri în ping-pong petrolierAnul bancar 2020 – pandemic, profitabilStraniul an 2020: smerenie, revoltă, acceptarea noii realități”Jocurile foamete” ale pieței valutareCum să îmblânzim lichiditățileVeaceslav IONIȚĂ: Guvernul a omorât businessul, dar a cochetat cu populațiaOamenii și businessul: Selecția naturală și nenaturalăAlexandru BURDEINÎI: Să fii etic în afaceri devine vitalIndicatorii macroeconomice de baza in MoldovaZilnic: Cursul de schimb valutar la toate bancile comerciale din MoldovaZilnic: Pretul PECO

UE alocă peste 100 de milioane de euro pentru modernizarea rețelelor electrice dintre România și Bulgaria

UE alocă peste 100 de milioane de euro pentru modernizarea rețelelor electrice dintre România și Bulgaria

Comisia Europeană va finanța cu aproape 650 de milioane de euro, prin granturi nerambursabile, 14 proiecte transfrontaliere de infrastructură energetică din Uniunea Europeană, în cadrul Mecanismului pentru interconectarea Europei (MIE). Printre acestea se află și proiectul CARMEN, derulat între România și Bulgaria, care va primi peste 100 de milioane de euro.
Proiectul CARMEN (Carpathian Modernized Energy Network) vizează îmbunătățirea integrării pieței energiei electrice, sprijinirea conectării la scară largă a surselor de energie regenerabilă și creșterea securității și flexibilității energetice în România și Bulgaria.

Pentru lucrările de construcție, Comisia Europeană va acorda un grant de 103,69 milioane de euro. Potrivit Executivului comunitar, rețelele de transport și distribuție vor fi modernizate și digitalizate, pentru a crește eficiența sistemului și pentru a permite fluxuri sigure de energie electrică provenită din surse regenerabile.
Bruxelles: infrastructura integrată, cheia unei energii mai ieftine și sigure
Comisarul european pentru energie și locuințe, Dan Jorgensen, a subliniat importanța investițiilor în infrastructură pentru consolidarea independenței energetice a Uniunii.

„O uniune energetică puternică și independentă, care să furnizeze energie curată și ieftină consumatorilor, trebuie să se bazeze pe o infrastructură energetică integrată și sigură. Proiectele pe care le sprijinim financiar vor spori competitivitatea și securitatea energetică a Europei, aducându-ne pe o traiectorie constantă către independență”, a declarat comisarul european.
Unde merg banii
Din totalul finanțării, aproape 470 de milioane de euro sunt alocate celor șase proiecte de infrastructură de energie electrică, inclusiv rețelelor electrice inteligente. Cel mai mare grant, de 180 de milioane de euro, va sprijini proiectul AGUAYO II din Spania, pentru construirea unei centrale hidroelectrice reversibile cu acumulare prin pompare, fără impact suplimentar asupra mediului.

Alte aproape 113 milioane de euro vor fi direcționate către creșterea rezilienței și protecției infrastructurii energetice critice din Polonia, Estonia, Letonia și Lituania, în contextul sincronizării sistemelor baltice. Este prima dată când MIE finanțează, la o asemenea scară, măsuri de protecție împotriva amenințărilor fizice și cibernetice.
Următorii pași
Aceasta este a doua cerere de propuneri din cadrul primei liste de Proiecte de Interes Comun și Proiecte de Interes Mutual (PIC/PMI), iar finanțarea acordată depășește bugetul indicativ inițial de 600 de milioane de euro, pe fondul interesului ridicat manifestat începând cu 2024.

Statele membre au aprobat propunerea Comisiei în cadrul Comitetului de coordonare al MIE, la 15 ianuarie 2026. Decizia oficială de atribuire a granturilor urmează să fie adoptată în următoarele săptămâni, după care Agenția Executivă Europeană pentru Climă, Infrastructură și Mediu (CINEA) va încheia acordurile de finanțare cu beneficiarii.

Un nou apel MIE pentru proiecte de infrastructură energetică este programat pentru trimestrul al doilea al anului 2026.

spotmedia.ro

Noutați dupa tema