Noutaţi

Tarmo SILD: Energbank este profitabil de când se află în mâinile Iute GroupDatele privind activitatea băncilor comerciale din Republica Moldova la data de 28 Februarie, a.2026Leul preia volatilitatea euro: economia moldovenească se obișnuiește cu noua realitateInflația „în afara regulilor” sau Bun venit în criză?Banca Națională crește cota de capital propriu a băncilor în activitatea lor operațională„Finanțează” Banca Națională bugetul de stat în detrimentul economiei? Și ce legătură au FMI și băncile comerciale cu asta?Măsuri inflaționiste în condițiile unei inflații ridicate sau așteptarea politicii Stop-and-Go a Băncii Naționale a MoldoveiDr. Sándor Csány: Fiind a patra ca mărime, OTP Bank din Moldova va crește atât organic, cât și prin posibile fuziuni și achizitiiȘi pare să fie un loc, dar se pare că nuScott HOCKLANDER: Pentru mine, perseverența cetățenilor moldoveni nu este doar o lecție învățată, ci și un mare exempluSorin MASLO: „Anul 2022 a fost unul de cotitură pentru Combinatul „Cricova”, cifra de afaceri a crescut cu aproape 25%” Ratele depozitelor – la maximum. Conjunctura pieței sau De ce băncile au nevoie de depozitele persoanelor fiziceValeriu LAZĂR:”Dacă statul astăzi nu va susține businessul, mâine nu va avea de la cine colecta impozite”Aeroportul din Chișinău, oglindă a statalitățiiMăsurile monetare contra inflației nemonetareBăncile, ca punct de sprijin pentru economie: au majorat profitul și se pregătesc de provocările din semestrul II din 2022Ministerul Finanțelor și investitorii de pe piața valorilor mobiliare de stat, la culmile volumului de plasarePiața bancară: emoții și cerere sportită. Nu există panicăEste oare pregătită Moldova pentru consecințele economice al războiului din țara vecinăNe așteaptă hiperinflație? Totul depinde de diagnoza corectă și tratamentul prescrisCe se întâmplă pe piața valorilor mobiliare de stat și ce atribuție la aceasta are Banca NaționalăSectorul vinicol, în prag de revoluție: Legea de profil falimentează întreprinderile?Capcană pentru piața produselor petroliereLászló DIÓSI: Foreign investments come to Moldova due to banking system stabilityCând nu sunt bani de la FMI, emitem VMS! Nikolay BORISSOV: ”Cumpărarea Moldindconbank-ului reprezintă cea mai bună achiziție de pe piața moldovenească, deși e și cea mai riscantă” Jocuri în ping-pong petrolierAnul bancar 2020 – pandemic, profitabilStraniul an 2020: smerenie, revoltă, acceptarea noii realități”Jocurile foamete” ale pieței valutareCum să îmblânzim lichiditățileVeaceslav IONIȚĂ: Guvernul a omorât businessul, dar a cochetat cu populațiaOamenii și businessul: Selecția naturală și nenaturalăAlexandru BURDEINÎI: Să fii etic în afaceri devine vitalIndicatorii macroeconomice de baza in MoldovaZilnic: Cursul de schimb valutar la toate bancile comerciale din MoldovaZilnic: Pretul PECO

Economia mondială va intra inevitabil în recesiune dacă Strâmtoarea Ormuz rămâne închisă, avertizează șeful Citadel

Economia mondială va intra inevitabil în recesiune dacă Strâmtoarea Ormuz rămâne închisă, avertizează șeful Citadel

Ken Griffin, directorul general al fondului de investiții Citadel, a declarat că economia mondială va intra inevitabil în recesiune dacă Strâmtoarea Ormuz rămâne închisă pentru o perioadă îndelungată.
”Să presupunem că strâmtoarea rămâne închisă pentru următoarele șase până la douăsprezece luni, lumea va ajunge într-o recesiune. Nu există nicio modalitate de a evita acest lucru.”, a spus Griffin pe scena conferinței Semafor World Economy, organizată la Washington.
Potrivit acestuia, o astfel de situație ar accelera o schimbare majoră în direcția surselor alternative de energie, precum energia eoliană, solară și nucleară, scrie News.ro. Liderul fondului de hedging consideră totuși că efectele războiului ar fi fost și mai grave dacă Statele Unite ar fi amânat eventualele lovituri militare până când capacitățile militare ale Iranului ar fi devenit mai puternice. Piețele bursiere au reușit între timp să recupereze pierderile și să revină la nivelurile anterioare atacului american asupra Iranului din februarie. Totuși, optimismul investitorilor depinde în mare măsură de durata conflictului din Orientul Mijlociu.
Mulți analiști consideră că riscul unei escaladări a tensiunilor dintre cele două state nu este încă reflectat în prețurile de pe piețe. Economiile globale, în special cele din Asia, rămân vulnerabile la creșterea prețurilor petrolului. Cotațiile se mențin în jurul nivelului de 100 de dolari pe baril, sub maximele atinse în timpul conflictului, dar cu mult peste nivelul de dinaintea războiului, când petrolul se tranzacționa la puțin sub 70 de dolari pe baril. Producția de petrol a suferit în luna martie cea mai mare scădere înregistrată vreodată Din cauza războiului din Orientul Mijlociu, producția mondială de petrol a coborât cu 10,1 milioane de barili pe zi (mbj) în luna martie, până la 97 de milioane barili zilnic. Este cea mai mare scădere din istorie, a raportat Agenția Internațională pentru Energie (AIE), avertizând că pierderile vor fi și mai mari în aprilie, transmite EFE.
În raportul său lunar privind piața petrolului, publicat marți, AIE a indicat că pierderile de producție din martie, cauzate de conflictul izbucnit pe 28 februarie, odată cu atacurile aeriene americane și israeliene împotriva Iranului, au totalizat peste 360 de milioane de barili, dar această cifră va crește la 440 de milioane de barili în aprilie. La începutul lunii aprilie, blocada aproape totală impusă de Iran Strâmtorii Ormuz a însemnat că doar 3,8 milioane de barili pe zi (mbj) de țiței, gaze naturale și produse rafinate părăseau strâmtoarea, comparativ cu peste 20 de milioane de barili pe zi în februarie, înainte de începerea ostilităților. În plus, chiar dacă unele țări, precum Arabia Saudită, Emiratele Arabe Unite și Irak, au deschis rute alternative pentru a exporta o parte din hidrocarburile lor în afara Strâmtorii Ormuz, diminuarea exporturilor de petrol depășește 13 milioane barili pe zi, trebuind să fie compensată parțial prin utilizarea rezervelor în scădere. În ceea ce privește cererea, AIE și-a revizuit drastic previziunile pentru acest an în scădere și estimează că, în 2026, consumul global de petrol ar trebui să fie în medie de 104,26 milioane de barili pe zi (mb/z), comparativ cu 104,34 mb/z în 2025. 'Se așteaptă acum ca cererea globală de petrol să coboare cu o medie de 80.000 de barili pe zi în 2026', a declarat AIE, o scădere față de raportul său din martie, care prognoza o creștere de 730.000 de barili pe zi. În al doilea trimestru, consumul este așteptat să ajungă la 102,07 milioane de barili pe zi (mb/z), reprezentând o diminuare estimată de 1,5 mb/z față de anul precedent, cea mai accentuată scădere de când Covid-19 a provocat o reducere bruscă a consumului de combustibil, potrivit AIE, ale cărei previziuni sunt actualizate lunar pe baza condițiilor economice actuale. Directorul AIE, Fatih Birol, a avertizat luni, la Washington, că 'luna aprilie ar trebui să fie mai rea decât martie' pentru sectorul energetic, chiar dacă se găsește o soluție la război, deoarece, dacă în luna martie piața a putut fi aprovizionată de petroliere ce fuseseră încărcate în Golful Persic înainte de izbucnirea conflictului, acest lucru nu se poate întâmpla acum.
'Aceasta este cea mai semnificativă criză energetică din istorie', a avertizat Birol, care a subliniat că situația afectează 'petrolul și gazele naturale, dar și alte mărfuri esențiale, cum ar fi îngrășămintele, produsele petrochimice și heliul'. Agenția Internațională pentru Energie este principalul organism de consiliere pe probleme energetice al celor mai dezvoltate 29 de state. Organizația a fost înființată ca răspuns la primul șoc petrolier din 1973 - 1974, pentru a coordona eliberarea de petrol din stocurile de rezervă.

profit.ro

Noutați dupa tema