Noutaţi

Datele privind activitatea băncilor comerciale din Republica Moldova la data de 31 Iulie, a.2025Dr. Sándor Csány: Fiind a patra ca mărime, OTP Bank din Moldova va crește atât organic, cât și prin posibile fuziuni și achizitiiȘi pare să fie un loc, dar se pare că nuScott HOCKLANDER: Pentru mine, perseverența cetățenilor moldoveni nu este doar o lecție învățată, ci și un mare exempluSorin MASLO: „Anul 2022 a fost unul de cotitură pentru Combinatul „Cricova”, cifra de afaceri a crescut cu aproape 25%” Ratele depozitelor – la maximum. Conjunctura pieței sau De ce băncile au nevoie de depozitele persoanelor fiziceValeriu LAZĂR:”Dacă statul astăzi nu va susține businessul, mâine nu va avea de la cine colecta impozite”Aeroportul din Chișinău, oglindă a statalitățiiMăsurile monetare contra inflației nemonetareBăncile, ca punct de sprijin pentru economie: au majorat profitul și se pregătesc de provocările din semestrul II din 2022Ministerul Finanțelor și investitorii de pe piața valorilor mobiliare de stat, la culmile volumului de plasarePiața bancară: emoții și cerere sportită. Nu există panicăEste oare pregătită Moldova pentru consecințele economice al războiului din țara vecinăNe așteaptă hiperinflație? Totul depinde de diagnoza corectă și tratamentul prescrisCe se întâmplă pe piața valorilor mobiliare de stat și ce atribuție la aceasta are Banca NaționalăSectorul vinicol, în prag de revoluție: Legea de profil falimentează întreprinderile?Capcană pentru piața produselor petroliereLászló DIÓSI: Foreign investments come to Moldova due to banking system stabilityCând nu sunt bani de la FMI, emitem VMS! Nikolay BORISSOV: ”Cumpărarea Moldindconbank-ului reprezintă cea mai bună achiziție de pe piața moldovenească, deși e și cea mai riscantă” Jocuri în ping-pong petrolierAnul bancar 2020 – pandemic, profitabilStraniul an 2020: smerenie, revoltă, acceptarea noii realități”Jocurile foamete” ale pieței valutareCum să îmblânzim lichiditățileVeaceslav IONIȚĂ: Guvernul a omorât businessul, dar a cochetat cu populațiaOamenii și businessul: Selecția naturală și nenaturalăAlexandru BURDEINÎI: Să fii etic în afaceri devine vitalIndicatorii macroeconomice de baza in MoldovaZilnic: Cursul de schimb valutar la toate bancile comerciale din MoldovaZilnic: Pretul PECO

Preţul pentru tinereţea eternă se ”plăteşte” în sânge: Un milionar american investeşte 2 milioane de dolari pe an pentru a rămâne veşnic tânăr, iar acum a ajuns la următorul nivel şi vrea să facă schimb de sânge cu fiul său de 17 ani

Preţul pentru tinereţea eternă se ”plăteşte” în sânge: Un milionar american investeşte 2 milioane de dolari pe an pentru a rămâne veşnic tânăr, iar acum a ajuns la următorul nivel şi vrea să facă schimb de sânge cu fiul său de 17 ani

Bryan Johnson, un milionar american din tehnologie, care este cunoscut pentru că cheltuie 2 milioane de dolari pe an pentru a rămâne tânăr mereu a dus misiunea sa la următorul nivel. În aprilie, el a început să facă schimb de sânge cu fiul său de 17 ani şi tatăl său în încercarea de a îşi atinge obiectivul, scrie Bloomberg.
Experimentele pe şoareci au sugerat că rozătoarele mai în vârstă experimentează efecte de întinerire prin absorbţia sângelui venit din partea specimenelor mai tinere. Inspiraţi de aceste rezultate, unii oameni au optat să experimenteze pe ei înşişi şi să utilizeze această fântână a tinereţii - deşi, trebuie menţionat că ştiinţa în n-are nimic pozitiv de spus în acest sens.
Există o fascinaţie publică de lungă durată faţă de poveştile cu milionari tech bogaţi care se injectează cu fluidele corporale preţioase ale unor persoane mai tinere.
Johnson şi-a făcut un nume în domeniul tehnologiei ca fost director al Braintree, o companie de plăţi digitale care deţinea Venmo. El şi-a îngroşat serios conturile după ce a vândut întreprinderea şi a înfiinţat Kernel, o companie al cărei scop este conectarea creierului uman cu un coputer. În ultima vreme, însă, el s-a concentrat asupra corpului său prin intermediul unui proiect numit Blueprint.
După cum a relatat Bloomberg Businessweek în ianuarie, Johnson cheltuieşte milioane de dolari pe an pe diagnostice şi tratamente medicale, combinate cu un regim meticulos de alimentaţie, somn şi exerciţii fizice, pentru a vedea dacă poate încetini, şi poate chiar inversa, procesul de îmbătrânire. El are o echipă de medici care îl ajută în această căutare. Prin intermediul Blueprint, Johnson publică marea majoritate a metodelor şi rezultatelor sale, în speranţa că şi alţii pot evalua şi beneficia de munca sa.

În medicina tradiţională, infuziile de plasmă sunt folosite pentru a trata o varietate de afecţiuni, inclusiv boli de ficat, arsuri şi afecţiuni ale sângelui. În timpul pandemiei Covid-19, schimbul de plasmă a devenit subiect de dezbatre şi soluţie în cazul anumitor oameni. Unii pacienţi cu Covid au primit plasmă de la persoane care se vindecaseră de boală şi care prezentau anticorpi în organism, deşi Organizaţia Mondială a Sănătăţii a recomandat să nu se recurgă la această practică în 2021.
Ideea utilizării plasmei ca terapie de întinerire a câştigat teren după experimentele în care oamenii de ştiinţă au cusut literalmente laolaltă şoareci mai bătrâni şi şoareci mai tineri, permiţându-le să împartă sistemele circulatorii. Subiecţii mai în vârstă au prezentat îmbunătăţiri în ceea ce priveşte funcţia cognitivă, metabolismul şi structura osoasă. De asemenea, au existat dovezi că donarea frecventă de sânge poate avea efecte pozitive asupra sănătăţii, deoarece este eliminat ceea ce este vechi iar organismul va produce celule şi fluide noi.
Echipa medicală a lui Johnson a aprobat procedura ca posibil tratament pentru declinul cognitiv şi, poate, pentru a evita boala Parkinson şi Alzheimer. Deoarece Johnson îşi măsoară sângele, creierul şi performanţele organelor sale în detaliu, el speră să poată cuantifica orice schimbări care au loc ca urmare a transfuziilor.
Ca şi în cazul mai multor proceduri suplimentare pe care le urmăreşte, Johnson şi-a predat corpul ştiinţei pentru a împinge frontierele tehnologiei longevităţii şi pentru a încerca să creeze rezultate credibile.
„Plecăm de la dovezi şi obiectivitate. Nu facem nimic bazat pe sentimente”, a declarat Bryan Johson
Studiile pe oameni cu această tehnologie sunt rare. Acest lucru i-a lăsat pe oamenii de ştiinţă şi pe entuziaşti cu datele despre şoareci, pe care mulţi cercetători le consideră neconcludente. Unii cercetători care analizează domeniul longevităţii avertizează împotriva urmăririi transfuziilor elective de plasmă în rândul persoanelor sănătoase.
„Nu ştim destul de mult pentru a putea spune că acesta este un tratament viabil pentru om. Pentru mine, nu există suficiente dovezi şi cred că este periculos”, a declarat Charles Brenner, biochimist la City of Hope National Medical Center din Los Angeles

businessmagazin.ro

Noutați dupa tema