Noutaţi

Datele privind activitatea băncilor comerciale din Republica Moldova la data de 31 Iulie, a.2025Dr. Sándor Csány: Fiind a patra ca mărime, OTP Bank din Moldova va crește atât organic, cât și prin posibile fuziuni și achizitiiȘi pare să fie un loc, dar se pare că nuScott HOCKLANDER: Pentru mine, perseverența cetățenilor moldoveni nu este doar o lecție învățată, ci și un mare exempluSorin MASLO: „Anul 2022 a fost unul de cotitură pentru Combinatul „Cricova”, cifra de afaceri a crescut cu aproape 25%” Ratele depozitelor – la maximum. Conjunctura pieței sau De ce băncile au nevoie de depozitele persoanelor fiziceValeriu LAZĂR:”Dacă statul astăzi nu va susține businessul, mâine nu va avea de la cine colecta impozite”Aeroportul din Chișinău, oglindă a statalitățiiMăsurile monetare contra inflației nemonetareBăncile, ca punct de sprijin pentru economie: au majorat profitul și se pregătesc de provocările din semestrul II din 2022Ministerul Finanțelor și investitorii de pe piața valorilor mobiliare de stat, la culmile volumului de plasarePiața bancară: emoții și cerere sportită. Nu există panicăEste oare pregătită Moldova pentru consecințele economice al războiului din țara vecinăNe așteaptă hiperinflație? Totul depinde de diagnoza corectă și tratamentul prescrisCe se întâmplă pe piața valorilor mobiliare de stat și ce atribuție la aceasta are Banca NaționalăSectorul vinicol, în prag de revoluție: Legea de profil falimentează întreprinderile?Capcană pentru piața produselor petroliereLászló DIÓSI: Foreign investments come to Moldova due to banking system stabilityCând nu sunt bani de la FMI, emitem VMS! Nikolay BORISSOV: ”Cumpărarea Moldindconbank-ului reprezintă cea mai bună achiziție de pe piața moldovenească, deși e și cea mai riscantă” Jocuri în ping-pong petrolierAnul bancar 2020 – pandemic, profitabilStraniul an 2020: smerenie, revoltă, acceptarea noii realități”Jocurile foamete” ale pieței valutareCum să îmblânzim lichiditățileVeaceslav IONIȚĂ: Guvernul a omorât businessul, dar a cochetat cu populațiaOamenii și businessul: Selecția naturală și nenaturalăAlexandru BURDEINÎI: Să fii etic în afaceri devine vitalIndicatorii macroeconomice de baza in MoldovaZilnic: Cursul de schimb valutar la toate bancile comerciale din MoldovaZilnic: Pretul PECO

Economia nord-coreeană a luat avânt în 2023 după mai mulţi ani de contracţie

Economia nord-coreeană a luat avânt în 2023 după mai mulţi ani de contracţie

Economia nord-coreeană a înregistrat o creştere puternică în 2023, după trei ani la rând de contracţie, în condiţiile în care comerţul cu China a crescut odată cu eliminarea controalelor la frontieră impuse în timpul pandemiei de COVID-19, a estimat vineri Banca Centrală din Coreea de Sud (BOK), informează Reuters.
Produsul Intern Brut al Coreei de Nord este posibil să fii crescut anul trecut cu 3,1%, în termeni reali, cea mai mare creştere procentuală de după 2016, a estimat Banca Centrală din Coreea de Sud. Cifrele BOK sunt considerate printre cele mai de încredere estimări referitoare la activitatea economică a vecinului din nord, care nu dă publicităţii date oficiale.
„Chiar dacă sancţiunile economice au rămas în vigoare, economia a crescut pe fondul relaxării restricţiilor care au avut legătură cu COVID-19, a creşterii schimburilor comerciale cu China şi a condiţiilor meteo favorabile”, a declarat un oficial de la BOK.
Avansul puternic din 2023 vine după trei ani de contracţie a economiei nord coreene, de 0,2% în 2022, 0,1% în 2021 şi 4,5% în 2020, în contextul restricţiilor care au avut legătură cu COVID-19 dar şi a sancţiunilor ONU.
În timpul pandemiei, mai multe organizaţii umanitare au tras un semnal de alarmă cu privire la lipsa de alimente cu care se confruntă numeroşi nord coreeni şi în luna ianuarie chiar şi liderul suprem Kim Jong Un a spus că eşecul în a acoperi necesităţile alimentare de bază ale oamenilor reprezintă „o problemă politică serioasă”.
„Majoritatea experţilor sunt de părere că revenirea din 2023 va fi una temporară, dar există şi factori pozitivi, precum posibilitatea unei noi creşteri a comerţului cu China şi extinderea cooperării economice cu Rusia”, a precizat oficialul BOK.
În 2023, schimburile comerciale cu China au reprezentat 98,3% din totalul schimburilor comerciale nord-coreene, potrivit estimărilor BOK. Potrivit aceleaşi surse, producţia industrială a Coreei de Nord a crescut anul trecut cu 4,9%, cel mai puternic avans din ultimii şapte ani, susţinut de producţia de articole din metal şi peruci, iar sectorul construcţiilor a crescut cu 8,2%, cel mai mare avans de după 2022, graţie înmulţirii proiectelor de locuinţe. Producţia agricolă a crescut cu 1%.
Conform estimărilor BOK, în 2023 sectorul industrial a fost responsabil pentru 30,7% din economia nord-coreeană, în timp ce agricultura şi construcţiile au fost responsabile pentru 22%, respectiv 11%.
Volumul schimburilor comerciale ale Coreei de Nord a crescut cu 74,6%, până la 2,77 miliarde de dolari în 2023. Exporturile Coreei de Nord au crescut cu 104,5% în 2023, în frunte fiind exporturile de pantofi, pălării şi peruci, în timp ce importurile au crescut cu 71,3%, graţie unei explozii a importurilor de îngrăşăminte.
Venitul naţional brut al Coreei de Nord în 2023 a fost estimat la 1,59 milioane de woni (1.147,56 dolari) per capita, echivalentul a dor 3,4% din cel al Coreei de Sud de 47,25 milioane de woni per capita.
Deoarece regimul de la Phenian nu publică niciun fel de date oficiale cu privire la situaţia economiei sale, Banca Centrală din Coreea de Sud publică, începând din 1991, propriile sale estimări privind economia nord-coreeană pe baza informaţiilor provenite de la diferite organizaţii private şi publice, inclusiv servicii de informaţii şi agenţii comerciale externe precum şi date furnizate de Ministerul sud-coreean al Unificării.

Economica.net

Noutați dupa tema