Noutaţi

Datele privind activitatea băncilor comerciale din Republica Moldova la data de 30 Noiembrie, a.2025Banca Națională crește cota de capital propriu a băncilor în activitatea lor operațională„Finanțează” Banca Națională bugetul de stat în detrimentul economiei? Și ce legătură au FMI și băncile comerciale cu asta?Măsuri inflaționiste în condițiile unei inflații ridicate sau așteptarea politicii Stop-and-Go a Băncii Naționale a MoldoveiDr. Sándor Csány: Fiind a patra ca mărime, OTP Bank din Moldova va crește atât organic, cât și prin posibile fuziuni și achizitiiȘi pare să fie un loc, dar se pare că nuScott HOCKLANDER: Pentru mine, perseverența cetățenilor moldoveni nu este doar o lecție învățată, ci și un mare exempluSorin MASLO: „Anul 2022 a fost unul de cotitură pentru Combinatul „Cricova”, cifra de afaceri a crescut cu aproape 25%” Ratele depozitelor – la maximum. Conjunctura pieței sau De ce băncile au nevoie de depozitele persoanelor fiziceValeriu LAZĂR:”Dacă statul astăzi nu va susține businessul, mâine nu va avea de la cine colecta impozite”Aeroportul din Chișinău, oglindă a statalitățiiMăsurile monetare contra inflației nemonetareBăncile, ca punct de sprijin pentru economie: au majorat profitul și se pregătesc de provocările din semestrul II din 2022Ministerul Finanțelor și investitorii de pe piața valorilor mobiliare de stat, la culmile volumului de plasarePiața bancară: emoții și cerere sportită. Nu există panicăEste oare pregătită Moldova pentru consecințele economice al războiului din țara vecinăNe așteaptă hiperinflație? Totul depinde de diagnoza corectă și tratamentul prescrisCe se întâmplă pe piața valorilor mobiliare de stat și ce atribuție la aceasta are Banca NaționalăSectorul vinicol, în prag de revoluție: Legea de profil falimentează întreprinderile?Capcană pentru piața produselor petroliereLászló DIÓSI: Foreign investments come to Moldova due to banking system stabilityCând nu sunt bani de la FMI, emitem VMS! Nikolay BORISSOV: ”Cumpărarea Moldindconbank-ului reprezintă cea mai bună achiziție de pe piața moldovenească, deși e și cea mai riscantă” Jocuri în ping-pong petrolierAnul bancar 2020 – pandemic, profitabilStraniul an 2020: smerenie, revoltă, acceptarea noii realități”Jocurile foamete” ale pieței valutareCum să îmblânzim lichiditățileVeaceslav IONIȚĂ: Guvernul a omorât businessul, dar a cochetat cu populațiaOamenii și businessul: Selecția naturală și nenaturalăAlexandru BURDEINÎI: Să fii etic în afaceri devine vitalIndicatorii macroeconomice de baza in MoldovaZilnic: Cursul de schimb valutar la toate bancile comerciale din MoldovaZilnic: Pretul PECO

Bulgaria a depășit România, Ungaria și Suedia la numărul de mașini pe cap de locuitor

Bulgaria a depășit România, Ungaria și Suedia la numărul de mașini pe cap de locuitor

Potrivit unui raport al Asociației Constructorilor de Automobile din Europa (ACEA) mașinile electrice au ajuns deja al treilea segment după tipurile de propulsie în Europa, dar ponderea acestora în parcul auto este în continuare mică. România are în continuare unul dintre cele mai învechite parcuri auto din Europa.
Automobilele electrice au urcat la peste 17% din vânzările auto în 2025, dar deocamdată ponderea lor în parcul auto al Europei este de numai 2,3%. În total, Uniunea Europeană are 256 de milioane de autoturisme pe șosele, numărul fiind mai mare cu 1,4% față de anul precedent. România se numără printre țările cu cea mai rapidă creștere a parcului auto, chiar dacă rata de motorizare este una dintre cele mai mici. Cele mai recente date din România analizate de Profit.ro din raport, de la finalul lui 2024, arată că țara noastră are un parc de 8.449.781 autovehicule, în creștere cu +4,2% față de 2023.
Ritmul este mai mare decât media UE, dar gradul de motorizare era la acea dată 443 autoturisme la 1.000 de locuitori, în timp ce media UE este 570. Pe segmentul vehiculelor comerciale și al autobuzelor, România are 71 de vehicule la 1.000 de locuitori, la o medie europeană de 85/1.000, (64 în 2020). Parcul de vehicule comerciale al României includea la începutul lui 2025 1, 3 milioane furgonete (LCV), +3,5% față de 2023, 367.579 camioane, +2,5%m și 52.820 autobuze, +11,2%. Din punct de vedere al vechimii, raportul ACEA arată că parcul european îmbătrânește, cu o medie care a ajuns în la 12,7 ani. România este în continuare la coada listei, mult peste această medie, cu 15,6 ani vechime. Grecia, Malta, Cehia, Estonia și Ungaria au acum parcuri auto cu o vechime medie mai mare decât România, iar Polonia și Letonia depășesc și ele 15 ani vechime. Alte țări mici, precum Slovacia sau Cipru au și ele valori apropiate.
Din punct de vedere al structurii parcului auto, datele confirmă statisticile anterioare, publicate de Profit.ro, din care reiese că România are 6.989.761 autoturisme mai vechi de 10 ani, adică un procent de 82% din totalul autoturismelor aflate în circulație depășește un deceniu de viață. Pe de altă parte, evoluția parcului auto din România a fost una destul de accelerată: plus 1,2 milioane de unități în doar cinci ani, cu ajutorul nemijlocit al importurilor de vehicule sencond-hand din Europa, mai ales din Germania. Și gradul de motorizare a crescut ca efect al acestor importuri, la care s-au adăugat vehiculele noi cumpărate de români, astfel că am crescut de la 377 de mașini la 1000 de locuitori în 2020, cu 66 de vehicule la 1000 de locuitori.

Pe segmentul de vehicule comerciale ușoare, vârsta medie a parcului auto din România este de 16,7 ani, față de 12,9 ani UE, cu o pondere de 80% a vehiculelor de peste 10 ani vechime. Situația este asemănătoare la camioane, în timp ce la autobuze avem una dintre cele mai învechite flote din Europa, cu 17,8 ani vechime medie. Ponderea vehiculelor electrice în parcul auto din România este aproape nesemnificativă, 0,4%, structura parcului fiind dominată de mașinile pe benzină, cu 53,9%, și diesel, cu 42,3%. Mașinile hibrid (inclusiv PHEV) reprezintă doar 1,6% din totalul autoturismelor aflate în circulație. Date importante din raportul ACEA: • UE are în circulație 31,1 milioane de LCV-uri, dar jumătate dintre acestea se află în trei țări: Franța (6,5 milioane), Italia (4,6 milioane) și Spania (4,2 milioane). • În total, pe șoselele UE circulau la final de 2024 6,2 milioane de vehicule comerciale medii și grele, adică 0,9% din parcul auto, aproape jumătate fiind înmatriculate în doar trei țări: Germania (969.920), Italia (988.165) și Polonia (841.545).
Un total de 699.238 de autobuze erau în circulație în întreaga UE, dintre care mai mult de jumătate erau concentrate în Italia (101.303), Franța (94.542), Germania (85.559) și Polonia (80.564). • Grecia are cel mai vechi parc auto (17,8 ani), iar Luxemburg cel mai nou (8,2 ani). • Vârsta medie a vehiculelor comerciale ușoare în UE este de 12,9 ani. Dintre cele patru ale UE cele mai mari piețe, Italia avea cea mai veche flotă de furgonete (15 ani), urmată îndeaproape de Spania (14,7 ani), și Franța (11,2 ani). • Camioanele au o vârstă medie de 14 ani, Grecia având cea mai veche flotă de camioane (22,9 ani). Cele mai noi camioane se găsesc în Austria (7,4 ani) și Luxemburg (7,7 ani). • Vârsta medie a autobuzelor care circulă în UE era la momentul raportului de 12,2 ani. Autobuzele românești sunt cele mai vechi în regiune (17,8 ani), cu Grecia la mică distanță (17,2 ani). Doar șase țări din UE au o flotă de autobuze mai mică de 10 ani. • Mașinile electrice au o cotă de 2,3% din totalul flotei UE și numai șase țări depășesc o cotă de piață a BEV de 4%. Norvegia are cea mai mare pondere a parcului de vehicule electrice, peste 25%, urmată de Danemarca, cu 12,1%. • Vehiculele comerciale ușoare cu motor diesel au rămas dominante în UE, cu 90,3% din flotă, reprezentând o sursă uriașă de poluare, nu doar cu CO2, dar și cu noxele specifice acestui tip de combustibil. La nivel de camioane, ponderea motorinei este și mai mare: 96,3%. • Autobuzele diesel reprezintă 88,7% din flota UE, în timp ce numai 3,2% sunt electrice și 2,5% hibride. Luxemburg, 23,3%, Olanda, 21,4%, și Danemarca, 15,7%, au cote semnificative de autobuze electrice, dar volumul acestora este infim la nivelul UE. • Italia are cea mai mare densitate a mașinilor din UE (701 la 1.000 de locuitori), fiind și singura țară cu peste 700 de vehicule la 1000 de locuitori, în timp ce Cipru are cea mai mare densitate de vehicule comerciale și autobuze (135 la 1.000 de locuitori).

Alte trei țări, Cipru, Luxemburg și Estonia, depășesc 600 de vehicule la 1000 de locuitori. • În Danemarca, aproape 40% dintre gospodării nu au mașină, în timp ce 31% dintre gospodăriile franceze au două autoturisme. • Distanța medie anuală parcursă în țările Europene este de 12.349 kilometri. • România are cel mai mic grad de motorizare, fiind urmată de Ungaria, Irlanda și Suedia, acestea fiind deja depășite de Bulgaria, care în anii trecuți se afla în spatele României.

hotnews.ro

Noutați dupa tema