Noutaţi

Tarmo SILD: Energbank este profitabil de când se află în mâinile Iute GroupDatele privind activitatea băncilor comerciale din Republica Moldova la data de 28 Februarie, a.2026Leul preia volatilitatea euro: economia moldovenească se obișnuiește cu noua realitateInflația „în afara regulilor” sau Bun venit în criză?Banca Națională crește cota de capital propriu a băncilor în activitatea lor operațională„Finanțează” Banca Națională bugetul de stat în detrimentul economiei? Și ce legătură au FMI și băncile comerciale cu asta?Măsuri inflaționiste în condițiile unei inflații ridicate sau așteptarea politicii Stop-and-Go a Băncii Naționale a MoldoveiDr. Sándor Csány: Fiind a patra ca mărime, OTP Bank din Moldova va crește atât organic, cât și prin posibile fuziuni și achizitiiȘi pare să fie un loc, dar se pare că nuScott HOCKLANDER: Pentru mine, perseverența cetățenilor moldoveni nu este doar o lecție învățată, ci și un mare exempluSorin MASLO: „Anul 2022 a fost unul de cotitură pentru Combinatul „Cricova”, cifra de afaceri a crescut cu aproape 25%” Ratele depozitelor – la maximum. Conjunctura pieței sau De ce băncile au nevoie de depozitele persoanelor fiziceValeriu LAZĂR:”Dacă statul astăzi nu va susține businessul, mâine nu va avea de la cine colecta impozite”Aeroportul din Chișinău, oglindă a statalitățiiMăsurile monetare contra inflației nemonetareBăncile, ca punct de sprijin pentru economie: au majorat profitul și se pregătesc de provocările din semestrul II din 2022Ministerul Finanțelor și investitorii de pe piața valorilor mobiliare de stat, la culmile volumului de plasarePiața bancară: emoții și cerere sportită. Nu există panicăEste oare pregătită Moldova pentru consecințele economice al războiului din țara vecinăNe așteaptă hiperinflație? Totul depinde de diagnoza corectă și tratamentul prescrisCe se întâmplă pe piața valorilor mobiliare de stat și ce atribuție la aceasta are Banca NaționalăSectorul vinicol, în prag de revoluție: Legea de profil falimentează întreprinderile?Capcană pentru piața produselor petroliereLászló DIÓSI: Foreign investments come to Moldova due to banking system stabilityCând nu sunt bani de la FMI, emitem VMS! Nikolay BORISSOV: ”Cumpărarea Moldindconbank-ului reprezintă cea mai bună achiziție de pe piața moldovenească, deși e și cea mai riscantă” Jocuri în ping-pong petrolierAnul bancar 2020 – pandemic, profitabilStraniul an 2020: smerenie, revoltă, acceptarea noii realități”Jocurile foamete” ale pieței valutareCum să îmblânzim lichiditățileVeaceslav IONIȚĂ: Guvernul a omorât businessul, dar a cochetat cu populațiaOamenii și businessul: Selecția naturală și nenaturalăAlexandru BURDEINÎI: Să fii etic în afaceri devine vitalIndicatorii macroeconomice de baza in MoldovaZilnic: Cursul de schimb valutar la toate bancile comerciale din MoldovaZilnic: Pretul PECO

Compania aeriană care introduce un cost suplimentar după scumpirea kerosenului. Îl vor plăti și cei care și-au cumpărat deja bilet

Compania aeriană care introduce un cost suplimentar după scumpirea kerosenului. Îl vor plăti și cei care și-au cumpărat deja bilet

O companie aeriană spaniolă a introdus un cost suplimentar în preţul biletelor de avion, motivat de scumpirea kerosenului. Decizia îi afectează inclusiv pe cei care şi-au plătit călătoria în avans.

Volotea, companie aeriană low-cost din Spania, a început să trimită mesaje celor care au cumpărat în avans bilete de avion că trebuie să plătească 14 euro în plus, relatează corespondentul postului Radio România Actualitați, citat de Rador. Iar acești 14 euro reprezintă „reglări de preț din cauza combustibilului”.

Situația este aparent fără ieșire pentru călători, pentru că dacă nu plătesc suma în 48 de ore de la notificare nu se pot sui în avion, mai scrie sursa citată.

Pentru cei care își iau bilete acum, situația este similară. Plătesc un preț, dar sunt avertizați că poate exista o plată în plus în momentul zborului, în funcție de cât costă kerosenul atunci.

Din comunicatul companiei de zbor reiese că această măsură este implementată pentru a reduce costurile generate de scumpirile aduse de conflictul din Iran și că modalitatea aceasta de vânzare este în limitele legii. Termenul folosit este „promisiune de preț corect”, care înlocuiește termenul de „vânzare”. Asta ar implica și dreptul de a cere bani în plus. Agenția pentru drepturile consumatorului din Spania verifică acum dacă este încălcată legea.

hotnews.ro

Noutați dupa tema